Sper ca mie, un modest medic născut, educat şi specializat în România, să mi se alăture adevărate personalităţi, oneste, din lumea medicală internă, în efortul de a readuce învăţământul medical românesc la standarde occidentale. (...)

   Recent, publicaţiile Săptămâna Financiară şi Financiarul au organizat la Bucureşti dezbaterea Turismul medical – şansa la viaţă a pacienţilor români?, la care au participat oficiali ai sistemului de sănătate, reprezentanţi ai organizaţiilor ştiinţifice şi profesionale medicale, ai societăţilor de asigurări şi ai unităţilor medicale private. Printre subiectele abordate cu această ocazie s-au numărat reforma sistemului sanitar românesc, beneficiile comparative ale asigurărilor private de sănătate şi ale abonamentelor oferite de centrele medicale, aspecte ale spitalizării în afara ţării, precum şi perspectivele dezvoltării în ţara noastră a afacerilor în domeniul medical. (...)

   De-a lungul anilor, m-am oprit în câteva rânduri – în cadrul acestei rubrici – asupra etimologiei termenului şarlatan (fr. charlatan, engl. quack, charlatan). Cuvânt vechi în italiană, datând din secolul XV sub forma ciarlatano, el a fost împrumutat în franceză – charlatan, s.m., fiind atestat în 1572. Originea termenului în italiană probează multă imaginaţie, un gen de etimologie multiplă, pe care am prezentat-o anterior şi de aceea nu o mai reiau spre a ajunge cât mai repede la o carte intitulată: „Petit dictionnaire du charlatanisme médical“, o apariţie foarte recentă la Hermann édit., seria Histoire de sciences, Paris, 2011. (...)

    Globalizarea nu înseamnă doar outsourcing şi restaurante fast-food în franciză, cu toate că acestea sunt lucrurile pe care le vedem şi de care ne lovim la tot pasul. Mai importantă însă este universalizarea conceptelor, a ideilor, a ştiinţei. Sub umbrela tot mai largă a limbii engleze, adoptată din necesitatea unui limbaj comun, ştiinţa circulă de la un capăt la celălalt al „satului global“, trece graniţele politice, barierele culturale şi orice alte obstacole lipsite de relevanţă. Totul în sensul progresului continuu, care nu mai poate fi obţinut decât prin colaborări tot mai largi, inter- şi multidisciplinare. (...)

   Anul acesta, se pare că ZIUA EUROPEI a fost marcată, cel puţin la Bucureşti, prin evenimente mult mai numeroase decât altădată, un prim moment având loc la Parlament, unde, în prezenţa unor membri din corpul diplomatic, dar şi a unui public eterogen, sub genericul „Ambasadorii culturii României salută Europa“, s-a derulat un program eclectic, în organizarea Asociaţiei Partenerilor Diplomaţilor Români, în colaborare cu Camera Deputaţilor, Clubul Lions-Atheneum, sub înaltul patronaj al Ministerului Afacerilor Externe şi al Reprezentanţei Comisiei Europene în România. (...)

   Ziua europeană de conştientizare a insuficienţei cardiace este marcată, anul acesta, la 7–8 mai. Şi în România vor fi organizate diverse acţiuni având ca scop informarea publicului larg cu privire la importanţa diagnosticului precoce şi a tratamentului optim ale acestei afecţiuni.

   La închiderea ediţiei: Alianţa pentru Sănătate din România a iniţiat o serie de propuneri pentru măsuri legislative, administrative, financiare şi la nivelul CNAS, ce au ca scop îmbunătăţirea sistemului sanitar românesc „scăpat de sub control de actualii guvernanţi“, în opinia reprezentanţilor APSR. Miercuri, 16 martie a.c., au fost prezentate obiectivele acestei iniţiative menite să crească eficienţa actului medical spre beneficiul pacientului de către membrii conducerii executive a APSR: dl Cristian Hotoboc, preşedinte, dl dr. Viorel Vasile, dl dr. Cosmin Alexandrescu, dna dr. Rodica Tănăsescu, dna dr. farm. Ioana Cacovean, dna Măriuca Ivan, vicepreşedinţi şi dl Vasile Barbu, secretar general.

   Vom reveni în numărul viitor cu mai multe detalii despre măsurile propuse şi obiectivele acestei iniţiative.